Elementele ce individualizează în mod deosebit această comună față de alte așezări de tip rural sunt : apropierea de capitală , situarea pe traseul Autostrăzii București - Pitești precum și existența unei puternice baze pentru producția agricolă . La acestea adăungându-se echilibrul factorilor de mediu , viitoarea dezvoltare a comunei devine un subiect deosebit de complex , care necesită studii de specialitate în domeniile demografiei , sociologiei , urbanismului , arhitecturii , mediului și în domeniul economic .

Distanța mult mai mică față de București cât față de Giurgiu precum și faptul că mulți locuitori ai comunei lucrează în capitală sunt argumente pentru schimbarea apartenenței administrative a localității.
Speranța locuitorilor comunei FLORESTI STOENESTI ca localitatea lor să aparțină administrativ de Județul GIURGIU este îndreptățită însă eforturile care trebuie depuse sunt mari și direcționate în multiple domenii .
Problemele legate de dezvoltarea viitoare a comunei depășesc interesul local, ele trebuie gestionate inclusiv la nivelul capitalei și al țării.

Spațiul rural al comunelor limitrofe trebuie să înceteze să fie victimă pasivă a dezvoltării orașului pe care îl înconjoară . Acest teritoriu trebuie să beneficieze de strategii specifice pentru protecția mediului , a tezaurului cultural , a activităților tradiționale, a spațiului ambiental și a șansei locuitorilor la creșterea calității locuirii .

1. SCURT ISTORIC AL COMUNEI FLORESTI STOENESTI

Conform datelor furnizate de Comisia Națională a Monumentelor și Siturilor istorice , pe teritoriul Comunei FLORESTI STOENESTI există vestigii arheologice care demonstrază vechimea și continuitatea locuirii acestor zone .

Astfel , au fost descoperite așezări din epoca neolitică pe teritoriul actual al satului : STOENESTI, în zona Tangăru .

Monumente arhitecturale și istorice se găsesc în :
- satul FLORESTI - Biserica Sfântu Nicolae - 1679-1715 . Biserica a fost începută pe timpul domniei lui Serban Cantacuzino . Ctitorul bisericii a fost Stoian Comisul . Biserica a fost restaurată la 1918.
- satul PALANCA - Biserica Sfinții Voievozi - 1800 - 1801,
- satul PALANCA - casa Nicolae Marin începutul secolului XX ( lângă biserica Sfinții Voievozi ),
- satul PALANCA - Casa Mavrache - sec. XIX - azi Sericicola,
- satul STOENESTI - Conacul Drugănescu , Târnoveanu-Stirbei - sec. XVIII- azi Muzeu de etnografie și artă populară,
- satul STOENESTI - Biserica Buna Vestire ( Drugănești ) - 1723 .

Aceste monumente și situri sunt semnalate în piesele desenate nr. 3 și 4, împreună cu zonele lor de protecție și se materializează pe teren în zone delimitate geografic și administrativ în scopul conservării și întreținerii lor.
Amplasamentele menționate , cu vestigii arheologice și cu monumente istorice sau de arhitectură vor fi constituite ca zone protejate , în cadrul cărora orice lucrări de construcții vor fi avizate de către Comisia Națională a Monumentelor, Ansablurilor și Siturilor Istorice.
Autorizarea lucrărilor de construcție pe o rază de 100 m față de limita exterioară a monumentelor se va efectua numai în condițiile prevederilor Legii 50/1991 , art. 7 , lit. a .

Satul FLORESTI este atestat documentar de la 1477, sub Basarab cel Bătrân, drept moșia Florești proprietatea lui Vintilă Florescu.

Până în secolul XVII târgurile sau orașele erau administrate de un județ ( șoltuz în Moldova ) cu un sfat de 12 pârgari . In 1833 , prin Regulamentul Organic s-a înființat Sfatul Orășenesc cu 4 sau 5 membri care era condus de un prezident de sfat . In vechime comunele rurale nu existau decât ca sate , în care un om al stăpânirii ( pârcălab în Tara Românească sau vornic în Moldova ) exercita un rol fiscal , polițienesc și judecătoresc . La 1864 , prin Legea Comunală , s-a reglementat și administrația satelor , grupate în comune rurale .

De atunci toate comunele ( urbane și rurale ) sunt conduse de către un Consiliul Comunal ales , prezidat de un Primar .

In timpul celor două războaie mondiale comuna FLORESTI STOENESTI și-a dat patriei tributul său de eroi . In cinstea acestora s-a ridicat , în centru satului FLORESTI un monument comemorativ .

Din 1968 până în 1981 comuna a aparținut de Sectorul Agricol GIURGIU. Din ianuarie 1981 , comuna FLORESTI STOENESTI a fost trecută la Județul GIURGIU .

2. DATE GEOGRAFICE

Din punct de vedere geografic , Comuna FLORESTI STOENESTI se află , în partea de nord a județului GIURGIU , la cca 32 km de Municipiul BUCURESTI și 100 km de municipiul GIURGIU.
Suprafața Comunei FLORESTI STOENESTI este de 4088 ha , din care 335,8 ha intravilan .
Comuna este compusă din satele : FLORESTI, STOENESTI și PALANCA.
Ea este alcătuită dintr-o câmpie cu altitudinea cuprinsă 112 și 120 m față de nivelul mării .
Comuna este situată în valea râului Sabar . Ea este străbătută și de râul Argeș.
Apa din aceste râuri are calități bio-chimice care o încadrează în limitele utilizării complete gospodărești , agricole sau industriale .
In subsol se găsesc zăcăminte de petrol , valorificate în exploatările din zona PALANCA - STOENESTI .
Clima este temperat-continentală cu nuanțe excesive , caracteristice fiind verile cu temperaturi ridicate și cu lungi perioade secetoase ceea ce face necesară extinderea irigațiilor pe întreaga suprafață agricolă .
Vânturile dominante sunt cele din est - Crivățul și din vest - Austrul .

Solurile brun-roșcate de pădure care dețin ponderea principală pe teritoriul comunei , pot asigura recolte bune în condițiile unei agrotehnici adecvate : irigații , îngrășăminte naturale , etc .
Stratificația caracteristică terenului este reprezentată prin : un strat de argilă prăfoasă de 0,5-2,4 m , unul de praf argilos galben , plastic vârtos de 1,2- 4,3 m, unul de nisip-argilos de 2,6-5,8 m și un strat de depozite grosiere , nisip , pietriș până la -15m adâncime .

Din punct de vedere hidrologic teritoriul comunei este tributar râurilor Sabar și Argeș , al căror debite sunt influențate de volumul precipitațiilor și al căror regim de scurgere este neregularizat .

Se remarcă o variație destul de mică a nivelul hidrostatic situat la o adâncime, în general mică , 7-10 m în zona câmpului și de -1,0 m în zona de luncă . Apa subterană este legată de nivelul apei din râuri .

Față de aceste adâncimi sunt de așteptat variații normale de 1,5-2 m în perioadele bogate în precipitații .

Teritoriul comunei FLORESTI STOENESTI se află , din punct de vedere seismic , în zona C pentru care ks = 0,20 ( ks este raportul dintre accelerația maximă a mișcării seismice a terenului și accelerația gravitației ) și Tc ( perioada de colț ) = 1,5 sec .

Adâncimea de îngheț a zonei este de 90 cm ( conform STAS 6057 / 85 )

Vegetația naturală este reprezentată de pâlcurile de pădure din sud-vestul comunei ,în apropierea Autostrăzii București - Pitești având un rol important în îmbunătățirea factorilor climatici din zonă , conducând și la o creștere a valorii estetice a peisajului .

Cadrul natural al teritoriului comunei FLORESTI STOENESTI oferă condiții bune de dezvoltare , deoarece localitatea beneficiază de mari suprafețe netede, stabile și însorite , accese ușoare și posibilități de alimentare cu apă .

3. DOTARI DE INTERES PUBLIC

In prezent există în comuna FLORESTI STOENESTI dotări socio-culturale sau administrative , printre care :
- Sediul Primăriei în satul STOENESTI
- Câte o școală generală în fiecare sat- Câte o biserică în fiecare sat
- Un dispensar uman în satul FLORESTI și unul în PALANCA
- Un dispensar veterinar în PALANCA
- O farmacie în FLORESTI
- Sediul Poștei în PALANCA
- Sediul Poliției în STOENESTI
- Un cămin cultural în STOENESTI
- O moară în PALANCA
- Circa financiară în satul STOENESTI
- Un teren de sport în FLORESTI
- Muzeu de etnografie în STOENESTI
- O stație de pompare și stocare petrol în STOENESTI
- Câte un monument dedicat eroilor neamului în fiecare sat

4. ACTIVITATEA ECONOMICA

Activitate industrială

In comuna FLORESTI STOENESTI funcționează câteva societăți comerciale de importanță locală ( un atelier de mobilă și unul de țesături. Acestea sunt în societăți particulare , în plină dezvoltare și sunt situate în satul FLORESTI.

In subsol se găsesc zăcăminte de petrol , valorificate în exploatările din zona estică a comunei, ( S.N.P. PETROM S.A.- Sucursala Videle) . Pe teritoriul satului STOENESTI se găsește o stație de pompare și depozitare petrol.

Activitate agricolă

Comuna deține și o importantă suprafată agricolă ( 3121 ha ) , din care teren arabil - 3045 ha pe care se cultivă cereale , plante furajere , legume , etc .

O parte importantă din populația comunei este angajată în Municipiul BUCURESTI . Intre comuna FLORESTI STOENESTI și BUCURESTI legătura se face cu autobuze sau cu linii de maxi - taxi particulare .
Elementul productiv de bază al teritoriului comunei îl reprezintă solul cu calitatea sa principală : fertilitatea .

BILANTUL UTILIZARII TERITORIULUI

Surafața
Ha
%
Suprafața teritoriului comunei , din care :
4088,0
100,0
TOTAL TERITORIU EXTRAVILAN , din care :
3620,0
88,6
Teren agricol, din care:
3121
86,2
Teren arabil
3045,0
97,6
Pășuni
11,0
0,3
Vii
37,0
1,2
Livezi
28,0
0,9
Păduri
63,0
1,7
Căi de comunicație
23,0
0,6
Ape
28,0
0,8
Alte terenuri
385,0
10,7

SCURTE CONSIDERATIUNI ASUPRA FACTORILOR PEDOGENETICI DIN ZONA COMUNEI FLORESTI STOENESTI

La formarea solurilor au contribuit o serie de factori naturali ai mediului înconjurător , considerați ca factori pedogenetici . Prezentând succint caracteristicile acestor factori întâlniți în zona de amplasare a comunei FLORESTI STOENESTI , din județul GIURGIU , menționăm următoarele :

Factorul geomorfologic

La nivel de macrorelief , comuna FLORESTI STOENESTI se include în marea unitate naturală a Câmpiei Române , subunitatea Câmpia Vlăsiei
Ca unități geomorfologice locale distingem :
- Câmpia propriu-zisă , cu aspect plan , intersectată de văi seci și presărată de un microrelief depresionar ( crovuri ) favorabil acumulării apelor pluviale în exces ;
- Lunca Sabarului ce se extinde pe latura estică a teritoriului , cu aspect slab învălurat , dat de prezența grindurilor și traseele fostelor cursuri de apă , afluente acestor râuri .

Factorul geologic și roca parentală
Fundamentul geologic al cîmpiei îl constituie Pliocenul , dominat de material grosier ( nisipuri și pietrișuri , fracțiuni mijlocii-fine , de natură lutoasă și luto-argiloasă ) pe seama cărora s-au format actualele soluri .
In luncă , roca parentală o formează aluviunile foarte heterogene din punct de vedere morfologic și textural .

Factorul hidrografic și hidrologic
Zona teritoriului aparține bazinului hidrografic al râurilor Sabar și Argeș .
Hidrologic, nivelul pedofreatic cantonează pe câmpie între 5-10 m fără a influiența evoluția solurilor .In mezozona luncii nivelul pedofreatic oscilează la un nivel mediu de 2-3 m cu influențe directe asupra evoluției solurilor aluvionare .
Calitativ , pânza freatică conține o cantitate redusă de săruri minerale ceea ce o încadrează în grupa apelor dulci .

Factorul climatologic
După formula lui Koppen zona interesată se include în porțiunea de tip D.f.a.x. , ceea ce semnifică :
- Luna cea mai rece din sezonul de iarnă are temperatura medie de -3 grade C
- Precipitațiile există în tot timpul anului , fie sub formă de ploaie , fie sub formă de zăpadă
- Luna cea mai caldă din sezonul de vară are o temperatură medie mai mare de 22 grade C
- Maxima de precipitații se înregistrează la începutul verii .
Regimul termic se caracterizează printr-o temperatură anuală medie de 10,9 grade C , cu un număr al zilelor tropicale de 46,5 zile .
Regimul pluviometric caracterizează o medie anuală a precipitațiilor de 590 mm/mp.
Regimul eolian se caracterizează prin dominanția vântului de est cu o frecvență de 212% . Perioada de calm mediu reprezintă 18,9% din cursul anului.

Factorul geobotanic
Vegetația zonei în care este amplasat teritoriul comunei FLORESTI STOENESTI aparține tipului de silvostepă în care covorul vegetal este constituit din specii lemnoase ( cu pondere esența stejarului ) și specii ierboase ( cu pondere familia gramineelor ) .

Aceste două asociații vegetale au asigurat procesul de humificare a materiei organice primare , care supusă unor procese complexe de descompunere și mineralizare ajunge în stadiul final la obținerea de substanțe simple necesare nutriției plantelor .

Pedogeneza
Sub influența factorilor de mediu , menționați în parte anterior , în zona comunei FLORESTI STOENESTI s-au format solurile zonale ( întâlnite pe câmpie ) și solurile azonale ( identificate în lunca Dâmboviței și Colentinei ).
Studiile pedologice efectuate pe raza comunei FLORESTI STOENESTI scot în evidență o multitudine de tipuri taxonomice , care după sistemul român de clasificare a solurilor se încadrează în diferite clase .

Calitatea solurilor folosite ca arabil în regim natural
Plecând de la considerentul că în anumite condiții un sol ( pământ ) folosit ca arabil , în condiții naturale de mediu , poate fi favorabil unei culturi, dar același sol să fie nefavorabil altei culturi , s-a recurs la sistemul de bonitare ( cuantificare ) .
Sistemul , ca atare , stabilește potențialul productiv al acelui sol , adică categoria de calitate din care face parte .
Terenurile incluse în categoria I și II de calitate ocupă o suprafață de peste 75% din total .

PRODUCTII MEDII LA Ha LA PRINCIPALELE CULTURI - 1998 ( Kg / Ha )

CULTURA COMUNA FLORESTI STOENESTI
Grâu + orz 5100
Porumb boabe 4000
Floarea soarelui 1100
Legume de câmp 6000
Cartofi 5800

Se poate justifica productivitatea scăzută , precum și lipsa culturilor de sfeclă de zahăr , prin faptul că populația este angajată cu precădere în activități economice din municipiul București și nu cultivă pe loturile personale astfel de plante ce nu se pot folosi direct în gospodăriile proprii .

Activitatea din producția animalieră se poate exprima prin :
Indicatorul - animale / 100 ha
Indicatorul - producție medie / cap animal .

Principalele efective de animale existente în comună la 31.12.1998 erau : 890 bovine , 4132 porcine , 461 ovine și caprine , 140 cai, 80 nurci și 23700 păsări .

PRODUCTII MEDII PE CAP DE ANIMAL SI PASARE - 1998

 

SPECIE UM COMUNA FLORESTI STOENESTI
Lapte de vacă L 3888
Lapte de oaie L 28
Lână KG 3,2
Ouă BUC 120


Rezultă o încărcătură și producții medii față de pe media județului , datorită interesului moderat al locuitorilor comunei FLORESTI STOENESTI față de creșterea animalelor .

Aceste producții scăzute reflectă lipsa condițiilor materiale , a tehnologiilor de exploatarea pământului avansate , a semințelor selecționate , a speciilor de animale de mare randament și mai ales lipsa unor investiții masive în agricultură . O primă consecință este starea materială destul de precară a locuitorilor comunei și implicit aspectul urbanistic al acesteia .

 

5. STUDIU DEMOGRAFIC POTENTIAL UMAN , ASPECTE DEMOGRAFICE SI SOCIALE

Studiul demografic întocmit asupra populației comunei … urmărește să pună în evidență potențialul uman precum și particularitățile demografice , sociale și culturale care caracterizează această comună .

Cuprins :
A. Numărul populației
B. Densitatea populației
Evoluția populației
D. Structura pe sexe
E. Structura pe vârste
F. Gospodăriile populației
G. Mișcarea naturală și migratorie
H. Resursele de muncă
I. Posibilități de ocupare a forței de muncă

A. Numărul populației

Comuna FLORESTI STOENESTI este o unitate administrativ - teritorială rurală .
Faptul că este situată în apropierea capitalei oferă populației acestei comune multe particularități demo-economice.
Conform fișei localității de la Comisia Națională de Statistică populația comunei FLORESTI STOENESTI totaliza 8994 locuitori în 1997, ceea ce situază această comună în rândul celor de mărime mijlocie dintre cele limitrofe Bucureștiului . Cei 8994 de locuitori erau repartizați astfel: 1902 - STOENESTI, 4332 - FLORESTI și 2760 - PALANCA.

Mărimea medie a unei comune din România este de 3800 locuitori , iar a uneia din vecinătatea Bucureștiului de 10 650 locuitori . Dealtfel , în România există 68 orașe cu numărul total al populației sub 10 000 locuitori .

B. Densitatea populației

Densitatea populației : 8994 locuitori / 40,8 kmp = 220,4 loc / kmp , nivel ce este deosebit de ridicat pentru o localitate considerată rurală .
Densitatea medie în rural , în România este de 47 locuitori / kmp .
Densitatea medie în urban în România este de 485 locuitori / kmp .
Densitatea fiziologică ( presiunea populației asupra suprafeței agricole) este de asemenea foarte mare : 288,1 locuitori / 100 ha teren agricol ( 8994 locuitori / 31,21 sute ha ) . Media densității fiziologice pe țară , in mediul rural este de 69 locuitori / 100 ha teren agricol .

C. Evoluția populației

Ca și celelalte localități rurale ale țării , comuna FLORESTI STOENESTI a suferit în ultimele decenii o decădere demografică , prin politica de industrializare forțată și mutarea forței de muncă spre orașe .
Impreună cu celelalte localități limitrofe ale Bucureștiului , și comuna FLORESTI STOENESTI a beneficiat de dinamismul demografic al metropolei .
Creșterea populației în perioada postbelică se datorează existenței unor elemente de atractivitate datorate apropierii de capitală : condițiilor de muncă și locuit , transport în comun .
După 1990 scăderea populației se datorează în mare parte atractivității capitalei prcum și scăderii dramatice a natalității . Totuși ar trebui să se simtă o ușoară tendință de creștere a numărului populației datorită unor acțiuni generate de noul context economic și social : reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului pentru unele persoane îndreptățite precum și deplasarea interesului pentru condiții de locuit superioare pentru unii locuitori ai capitalei .
Iși fac apariția în comună locuințe mai spațioase și mai confortabile , mai aproape de natură și mai îndepărtate de agresivitatea orașului . Pentru unii locuitori ai capitalei, FLORESTI STOENESTI oferă condițiile de mediu sau peisaj în vederea construirii unei a doua reședințe .

D. Structura pe sexe

Populația comunei FLORESTI STOENESTI este repartizată pe sexe în limite normale , cu tendința de accentuare a populației feminine , la fel ca în întreaga țară .
Dezechilibrele între numărul de bărbați și femei sunt mici , fără urmări serioase pentru evoluția populației .

E. Structura pe vârste

Repartiția populației pe vârste evidențiază o populație tânără , în care contingentul populației active este important , proporția copiilor și a vârstnicilor sunt mari .
Principala concluzie a repartizării populației pe grupe de vârstă este că localitatea are o populație tânără , cu diponibilități fizice și intelectuale pentru efectuarea de activități economice diversificate și pentru o viață socială activă .

F. Gospodăriile populației

Populația comunei FLORESTI STOENESTI este grupată în 2897 gospodării revenind în medie câte 3,1 persoane/gospodărie , ceea ce înseamnă o dimensiune medie a unei gospodării .

Mărimea medie a unei gospodării la nivelul țării :
rural - 3,12 persoane
urban - 3,03 persoane

G. Mișcarea naturală și migratorie

După anul 1990 , fenomenele demografice au cunoscut o degradare : natalitatea s-a redus la niveluri ce se situează sub limitele inferioare înregistrate în majoritatea țărilor europene . Mortalitatea este destul de ridicată și devine alarmantă prin tendința de creștere , odată cu sporirea numărului de persoane vârstnice și în special pentru faptul că depășește nivelul natalității.
Intre 1990 și 1996 s-au născut , în medie 90 copii/an și au decedat 114 persoane/an . Astfel , potențialul natural de creștere demografică este sever afectat , soldul mișcării naturale fiind negativ .
Menținerea fertilității la niveluri foarte scăzute duce la scăderea proporției copiilor în totalul populației , adică la îmbătrânirea demografică . Dacă fertilitatea continuă să rămână scăzută , va scădea și capacitatea colectivității de autogenerare în următorii 15-20 de ani , devenind imposibilă creșterea pe cale naturală a populației comunei .
Dinamismul populației comunei a fost mereu influențat și susținut de mișcarea migratorie .
Apropierea de București și accesul extrem de ușor în capitală , frumusețea cadrului natural au făcut din comuna FLORESTI STOENESTI una din țintele atractive pentru pupulația din alte localități , care nu reușea să se stabilească în capitală .
Un mare număr de stabiliri în localitate sunt urmarea măsurilor de reparare a expropierilor și demolărilor anterioare și de aplicare a Legii Fondului Funciar.
Semnificativ este faptul că această comună este preferată și pentru stabilirea unei reședințe secundare pentru locuitori ai capitalei .

H. Resursele de muncă

In 1992 , populația în vârstă legală de muncă , cuprinzând femeile de 16-54 ani și bărbații de 16-59 ani , era de cca 5000 persoane , respectiv 55,6% din populația totală . Aceasta reprezintă o valoare mare în raport cu media din localitățile rurale .
Rata de participare la activitatea economică a populației cu domiciliul în comună nu este foarte ridicată , atât la bărbați , cât și la femei , mai scăzută chiar și decât în mediul rural .
In comuna FLORESTI STOENESTI profilul ocupațional al populației active este tipic unei așezări rurale obișnuite , fiind reprezentat mai ales din agricultori , deși condițiile și cadrul natural al comunei o recomandă și pentru alte activități : servicii , turism , etc . O mare parte din forța de muncă a comunei este navetistă , participând la activitatea economică a capitalei .

 

II. INCADRARE IN RETEAUA DE LOCALITATI A JUDETULUI GIURGIU

Comuna FLORESTI STOENESTI face parte din așezările rurale situate în partea de nord a județului și în apropierea Capitalei .
Particularitatea comunei FLORESTI STOENESTI , de furnizor de materii prime ( exploatări de zăcăminte de petrol și gaze ) necesită luarea unor măsuri suplimentare de protecție ecologică .
Bogăția subsolului precum și generozitatea cadrului natural se constituie ca elemente favorizante pentru viitoarea dezvoltare a localității .
Aceste surse de prosperitare trebuie exploatate în beneficiul comunității .

1. FUNCTIUNI DOMINANTE
Funcțiunea dominantă în comuna FLORESTI STOENESTI este agricultura . Pentru moment aceasta subordonează toate celelalte activități .
Industria extractivă a zăcămintelor de petrol este o altă activitate care se desfășoară pe teritoriul comunei FLORESTI STOENESTI . Există totuși tendințe de dezvoltare a altor activități , în mod special a serviciilor și micilor activități de producție .
Teritoriul comunei este accesibil oricăror funcțiuni , dar preponderente vor putea fi pe lângă funcțiunea de locuire , cele de servicii și turism .

2. CIRCULATII RUTIERE SI FEROVIARE EXISTENTE
Comuna FLORESTI STOENESTI este străbătută , în partea sa sudică de Autostrada București - Pitești. In prezent , pe acest drum se execută ample lucrări de reabilitare și modernizare . A devenit impropriu ca dimensiuni și amenajare pentru stadiul actual și mai ale pentru viitoarea dezvoltare al orașului . Pe teritoriul comunei este amplasate pasajul denivelat de la km 30 .
Principala circulație rutieră a comunei este drumul județean nr. 148 , BOLINTIN VALE - PALANCA - STOENESTI - FLORESTI, care străbate aceste sate prin mijlocul lor . Această arteră, din ce în ce mai solicitată , se constituie ca un element defavorizant este o sursă permanentă de poluare a aerului și fonică . Este parțial betonată, dar într-un mare grad de degradare.
Rețeaua de străzi și ulițe este bine reprezentată , toate drumurile sunt din pământ . In mod deosebit intersecțiile dintre aceste drumuri necesită modernizări și amenajări.

3. POPULATIA LOCALITATII PERIURBANE FLORESTI STOENESTI
In comuna FLORESTI STOENESTI potențialul evoluției populației este ridicat , atât ca număr cât și ca statut social sau educațional .

Oportunitățile de creștere a numărului populației sunt legate de sporul natural dar și de fenomenul de imigrare dinspre București sau dinspre comunele învecinate .
Comuna FLORESTI STOENESTI poate asigura spațiul vital intravilan și extravilan pentru o viitoare sporire a numărului populației . De asemenea , prin posibilitățile funcționale se pot crea locuri de muncă interesante și atractive pentru locuitorii comunei .

4. MEDIUL NATURAL
Teritoriul administrativ al comunei oferă cadrul natural propice dezvoltării unei activități de turism - agrement , pe malurile râului Sabar.
Prin ameliorări succesive și bine planificate , prin creșterea potențialului economic al unităților comerciale , se vor rezolva treptat disfuncțiile create de unele funcțiuni producătoare de servituți ( sondele pentru extracția petrolului, traseul autostrăzii București - Pitești, apeductul din estul comunei , liniile aeriene de înaltă tensiune , etc).

III. ZONIFICAREA FUNCTIONALA A INTRAVILANULUI EXISTENT ( BILANTURI TERITORIALE )

ZONA FUNCTIUNE LOCUIRE
Conform bilanțului teritorial această zonă ocupă 85,1 % din teritoriul intravilan existent al comunei FLORESTI STOENESTI ( 86,7 % în FLORESTI, 77,0 % în STOENESTI, 91,1% în PALANCA .
Zona de locuințe cu regim de înălțime P - P+1 ( 302,6 ha - 85,1 % % din teritoriul intravilan ) este reprezentată grafic în planșa nr. 3 cu galben crom .

In marea majoritate locuințele din comuna FLORESTI STOENESTI sunt individuale și structurate pe o rețea de drumuri bine conturată . Regimul de înălțime este parter și parter + un etaj . Numai în satul STOENESTI există locuințe colective la în centrul comunei, un singur bloc . In toate zonele de locuire sunt necesare lucrări edilitare la drumuri , rețele de apă și canalizare , se remarcă lipsa unor spații verzi , locuri de joacă , locuri de parcare precum și starea proastă a drumurilor locale .
Prin aplicarea Legii 18/1991 vechii proprietari au revenit la terenurile lor existând tentința de refacere a vetrei satului și de înființare a noi zone de locuire , ca de exemplu în estul satului FLORESTI , între satele STOENESTI - FLORESTI și PALANCA - STOENESTI, precum și la intrarea dinspre autostradă în satul PALANCA.

Conform datelor statistice , în comuna FLORESTI STOENESTI sunt 2897 gospodării .
Suprafața locuibilă totală este de 111 147mp , adică 12,35 mp/persoană peste media pe țară de 11,5 mp/persoană .
Numărul de persoane pe gospodărie este de 3,1 ,egal cu media pe țară .

ZONA INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII
Din totalul suprafeței teritoriului intravilan al comunei FLORESTI STOENESTI , această zonă ocupă 0,90 % , adică foarte puțin pentru o astfel de localitate .
Toate dotările social culturale sunt în zonele centrale ale satelor .
Invățământ
- Scoli - 3 , câte una în fiecare sat
Actualele școli au nevoie de sali de sport și extinderi care se poate realiza pe aceleași amplasamente prin extinderea clădirilor existente .

Sănătate
- Dispensar uman - 1 în satul PALANCA, unul în FLORESTI
- Dispensar veterinar - 1 în PALANCA
- Spital - 1 în FLORESTI
Dotările pentru sănătate sunt insuficiente , mai ales având în vedere extinderea zonelor de locuire , crescând astfel distanțele de deplasare ale bolnavilor .
Administrație locală
- Primărie
- Poliție
- Administrație financiară
Toate aceste instituții sunt situate în centrul satului STOENESTI.
- Poștă în satul PALANCA
Se remarcă lipsa unui birou de notariat și avocatură precum și a centralei telefonice .
Cultură
- Cămin cultural - unul în STOENESTI
- Muzeu de etnografie în STOENESTI
Culte
Biserici ortodoxe - 5 , câte una în fiecare sat și 2 în PALACA și STOENESTI
Spații comerciale
- aproape inexistente - câteva mici magazine particulare
Nu există în comuna FLORESTI STOENESTI spații comerciale cu vânzare en gros , piețe agro-alimentare sau complexe comerciale.
Turism
Nu există în comuna FLORESTI STOENESTI un hotel sau un motel , necesare celor aflați în tranzit sau celor sosiți vara din municipiul București în pe malurile râului Sabar .
Servicii
Există o moară în PALANCA .
Altfel de servicii către populație nu există pe teritoriul comunal .

ZONA UNITATI AGRICOLE
Această zonă reprezintă 4,2 % din teritoriul intravilan existent al comunei FLORESTI STOENESTI ( 4,6 % - FLORESTI; 6,2 % - STOENESTI ; 1,2 % - PALANCA ) și este constituită din fostele ferme ale I.A.S.-ului și Sericicola din PALANCA.

ZONA UNITATI INDUSTRIALE
In prezent această funcțiune este cvasi-inexistentă pe teritoriul comunei.

ZONA SPATII VERZI , SPORT , AGREMENT
Această zonă este reprezentată în teritoriul intravilan existent în proporție de 0,3 % și este constituită de terenul de sport din FLORESTI. Acesta necesită lucrări de extindere , amenajare și modernizare .

ZONA CAI DE COMUNICAȚIE
Căile de comunicație rutiere precum și construcțiile aferente acestora ocupă 4,4 % din teritoriul intravilan existent .

ZONA GOSPODĂRIE COMUNALĂ
In planșa nr. 3 această zonă este reprezentată grafic cu culoarea ocru , ocupă 0,8 % din teritoriul intravilan existent și este compusă din cimitirele din fiecare sat . Comuna FLORESTI STOENESTI are o groapă de gunoi neamenajată în satul FLORESTI, una în STOENESTI și una la sud de autostradă . Toate necesită lucrări de amenajare, protecție și igienizare.

ZONA DOTARI TEHNICO EDILITARE
Această zonă compusă din traseele rețelelor edilitare precum și dotările lor din teritoriul intravilan existent , în proporție de 0,5 % și este reprezentată de:
- 1 stație de pompare și depozitare petrol în satul STOENESTI
- posturi de transformare , etc

IV. FOND CONSTRUIT / PARCELAR - ALTIMETRIE

Pe teritoriul comunei FLORESTI STOENESTI se remarcă diferențe mici de altitudine între diverse zone .
Intre zona cea mai joasă - văile râurilor Sabar și Argeș cca. 112 m ) și cea mai înaltă ( cca. 120 m ) diferența nu este sesizabilă în teren .
Astfel încât , imaginea volumetrică generală este dată de zona construită și de accentele de înălțime și mai puțin de variația reliefului .
De asemenea , diferența de altimetrie a diverselor zone ale comunei este nesemnificativă. Accentele de înălțime lipsesc pe teritoriul comunei .
Comuna FLORESTI STOENESTI beneficiază de o mare varietate a structurii parcelarului său , existând loturi particulare mici , de cca 100 mp până la unele de peste 120 ha ( încă în proprietatea IAS-ului ) . Loturile pot fi clasificate după acest criteriu al suprafeței , dar și după raportul dintre laturile lotului .

STUDIU DE ALTIMETRIE
Pe teritoriul comunei FLORESTI STOENESTI au fost evidențiate zone cu înălțime constantă .

ZONA NIVELUL Metri
Valea râurilor Sabar și Argeș -2 -
Luncă -1 -
Terenul arabil 0 -
Plantații vie , livadă 1 1-2
Edificat P - P+2 2 3-10
Pădure 5 peste 10

 

MORFOLOGIA PARCELARULUI
Criteriile de clasificare ale loturilor sunt în funcție de suprafață și în funcție de dimensiunile laturilor acestora .

In funcție de suprafața ( S ) lotului au fost identificate 4 categorii de loturi.

S sub 0,1 ha , loturi cu locuințe unifamiliale
S între 0,1 și 0,5 ha , loturi cu funcțiune preponderent rezidențială
S între 0,5 și 2,0 ha , loturi cu locuințe colective sau rezultate din recentele puneri în posesie
S peste 2,0 ha , loturi ale unor unități productive ( în general IAS ) sau instituții
Este notată cu R proporția între lățimea și lungimea lotului.
R = lățime lot / lungime lot

NR. CATEGORIE PARCELE
Lm ( Latura minimă ) - m
R ( lățime/lungime lot )
1
5
între 1/7 și 1/5
2
10
între 1/8 și 3/5
3
10
între 1/3 și 1/20
4
10
între 1/20 și 1/6
5
10
între 1/4și 1/25
6
10
între 1/5 și 1/8
7
10
între 1/25 și 3/4
8
5
1/40 și 1/10
9
12
1/10 și 1/4
10
10
1/10 și 1/2
11
8
1/70 și 1/5
12
15
1/40 și 1/8
13
5
1/40 și 1/3
14
8
între 1/40 și 1/6
15
20
între 1/5 și 1


EVOLUTIA PREVIZIBILA A INTRAVILANULUI
Comparând limita intravilanului existent la 1.01.1990 al comunei FLORESTI STOENESTI cu cea propusă și aprobată prin diverse studii și proiecte de urbanism până în 1997 se observă evoluția acestuia în mai multe zone edificabile .
ZONA 1 - în estul satului FLORESTI există tendința conturării unui cartier cu locuințe
ZONA 2 - între satele FLORESTI și STOENESTI pe malul râului Sabar există tendința conturării unui cartier cu locuințe de vacanță și dotări pentru turism ;
ZONA 3 - Intre satele PALANCA și STOENESTI , pe malul Sabarului există tendința ralizării unei zone cu locuințe cu confort ridicat.
ZONA 3 - în estul satului PALANCA , la intrarea în sat dinspre autostrada București - Pitești există tendința conturării unei zone de servicii , comerț și locuințe de vacanță .
De asemenea există terenuri unde este necesară extinderea limitei de intravilan , datorită noilor lotizări făcute de consiliul local , precum și schimbării funcțiunilor aferente unor terenuri .
Avînd în vedere dispersarea zonelor de intravilan ( existent în 1990 , propus și aprobat în anii 1994-1998) , una din cele mai importante teme pentru acest P.U.G. este stabilirea noilor limite ale intravilanului , în funcție de dezvoltarea previzibilă în viitor a localității .

V. - RETELE EDILITARE APA,CANAL,ENERGIE ELECTRICA,GAZE,TERMOFICARE

Acest capitol urmărește să pună în evidență situația existentă și disfuncționalitățile actuale în privința rețelelor edilitare . Inventarierea acestora se va face pe capitole : apă - canalizare , energie electrică și energie termică .

I . LUCRARI HIDROEDILITARE
Cuprins :
A. Situația existentă
* Gospodărirea complexă a apelor
* Alimentarea cu apă
- surse
- gospodăria de apă
- rețele de apă
* Canalizare
- rețele de canalizare
- stația de epurare
B. Disfuncționalități
A. SITUATIA EXISTENTA
1. GOSPODARIREA COMPLEXA A APELOR
Rețeaua hidrografică a comunei FLORESTI STOENESTI este constituită din cele două râuri care o străbat : Sabar și Argeș . Pe teritoriul comunei amândouă râurile nu au traseul regularizat .
In comuna FLORESTI STOENESTI terenurile arabile dispun de o puternică rețea subterană de irigații . Din păcate , aceasta nu este în funcțiune .
2. ALIMENTAREA CU APA
Nu există un sistem de alimentare cu apă potabilă a localității nici în zonele de locuire , nici în cele de dotări.
Pe teritoriul comunei FLORESTI STOENESTI se găsește un traseu subteran de conducte al RGAB și puțuri de adâncime , necesare alimentării cu apă a Bucureștiului.
3. CANALIZAREA
In acest moment locuințele individuale sunt dotate cu closete de tip rural și numai câteva din ele au fose septice vidanjabile .
Apele pluviale sunt dirijate prin șanțuri și rigole de scurgere înspre râul Sabar .
B. DISFUNCTIONALITATI
Gospodărirea apelor
Pânza de apă freatică este poluată datorită closetelor de tip rural și a îngrășămintelor chimice utilizate în agricultură , de-a lungul timpului ; de asemenea un mare risc este poluarea cu produse petroliere și țiței
Alimentare cu apă
- surse de apă de adâncime , nepoluate - inexistente ;
- rețele de distribuție a apei - inexistente
- lipsa unor gospodării de apă pentru incendiu ;
Canalizare
- lipsa unor rețele de canalizare
- rețea de canalizare pluvială inexistentă .

II ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA
A. SITUATIA EXISTENTA
Pe teritoriul comunei FLORESTI STOENESTI nu există instalații de producere a energiei electrice .
Localitatea este alimentată din Sistemul Energetic Național prin intermediul unei rețele de distribuție de medie tensiune .
Configurația rețelei de medie tensiune este în general simplu buclată , cu funcționare radială .
Rețeaua de medie tensiune este preponderent aeriană , cu secțiunea între 50 și 120 mmp din oțel-aluminiu .

Rețeaua de joasă tensiune ( 0,4 KV ) este de tip aerian. Ea este destinată consumatorilor casnici și rețelei de iluminat public .
Alimentarea rețelei de joasă tensiune se face , în general , radial , din posturile de transformare , iar conductele au secțiunea de 35-70 mmp , aluminiu sau 50 -70 mmp aluminiu pentru rețele în cabluri torsadate TYIR .
Alimentarea rețelei de distribuție de joasă tensiune se face din posturile de transformare care deservesc comuna .
Rețeaua de iluminat public este prevăzută cu lămpi cu vapori de mercur sau sodiu . Străzile au parțial rețea de iluminat public . Comanda iluminatului electric se face automat și centralizat .
Pentru iluminat se folosesc lămpi cu vapori de mercur sau sodiu cu puteri cuprinse între 70 - 250 W .
In comuna FLORESTI STOENESTI nu există gospodării neelectrificate .
B. DISFUNCTIONALITATI
- insuficiența posturilor de transformare pentru consumatorii casnici ;
- insuficiența rețelei de iluminat stradal ;
- starea tehnică proastă a posturilor de transformare și a rețelelor de distribuție existente ( se produc frecvent întreruperi în distribuția energiei electrice din slaba rezistență la intemperii și datorită suprasolicitării rețele);
- subdimensionarea rețelei electrice față de noile cerințe ( noi consumatori - societăți economice , nou înființate , după 1990 ) ;
- uzura fizică și morală a rețelei de iluminat stradal , având în vedere tendința de urbanizare a localitații .

III. TELECOMUNICATII
A. SITUATIA EXISTENTA
In prezent comuna FLORESTI STOENESTI are o centrală telefonică uzată fizic și moral .
Numărul solicitărilor este foarte mare , așa încât existența unei centrale telefonice a comunei este o necesitate imperioasă , având în vedere și previzibila dezvoltare economică a localității .
B. DISFUNCTIONALITATI
- lipsa unei centrale telefonice comunale ;
- lipsa rețelei telefonice și a posturilor telefonice solicitate de către persoane particulare și unități economice.

IV. ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICA SI GAZE NATURALE
A. SITUATIA EXISTENTA
Locuințele unifamiliale sunt de regulă încălzite cu sobe cu lemne și motorină.
Pe teritoriul comunei se află o exploatare de petrol și o stație de pompare .
B. DISFUNCTIONALITATI
- costul ridicat al combustibilului solid sau lichid pentru încălzire și prepararea hranei ;
- dificultatea aprovizionării cu combustibilul solid , lichid sau cu butelii g.p.l. ;
- folosirea drept combustibil a unor deșeuri din gospodărie , cu mare risc de poluare a aerului ;
- poluarea mediului cauzată de arderea și depozitarea combustibililor lichizi și solizi .
Pe teritoriul comunei există exploatări petrolifere ( sonde , conducte subterane, rezervoare ) proprietatea Ministerului Industriilor . Toate acestea constituie , în caz de avarie un mare pericol de poluare a solului , subsolului și aerului .

VI. CIRCULATII

CIRCULATII RUTIERE
Conform planurilor legăturile rutiere ale comunei FLORESTI STOENESTI la rețeaua de drumuri publice din teritoriu sunt :
Autostrada București - Pitești
Dj 148 - BOLINTIN VALE - PALANCA - STOENESTI - FLORESTI , cu 2 benzi , cu lățime de 7 m
Dj 401A- PALANCA - GAISENI , cu 2 benzi și lățime de 7 m

Căi rutiere de interes național
Teritoriul administrativ al comunei FLORESTI STOENESTI este străbătut de Autostrada București - Pitești, în plin proces de lărgire și modernizare. La km. 30 există un pasaj denivelat care constitue acces rutier înspre PALANCA și BOLINTIN VALE. La km. 34 este prevăzută amplasarea stației de taxare aferente autostrăzii. Prezența acestui traseu rutier presupune o zonă de protecție de 50 m din ax, cu interdicție definitivă de construire.
Posibilele trasee ale circulațiilor aferente autostrăzii ( ex: drum agricol, în partea de nord, conform proiect IPTANA SEARCH ) impun rezervarea unor suprafețe de teren pentru carosabilul drumurilor și zonele lor de protecție .

Căi rutiere de interes județean
Drumul județean 148, care unește satele BOLINTIN VALE , PALANCA, STOENESTI și FLORESTI, poate deveni un o direcție de urbanizare a comunei . Acest drum necesită modernizări și extinderi .
Drumul județean 401A, care unește satele, PALANCA cu GAISENI, poate deveni un o direcție de urbanizare a comunei . Acest drum necesită modernizări și extinderi .

Căi rutiere de interes local
Rețeaua de străzi a localității este destul de bine conturată , cca 5 % din lungimea sa reprezintă drumurile asfaltate .
Acestea , precum și drumurile sau ulițele de pământ vor fi studiate și propuse pentru modernizare prin P.U.G.
Există la această dată drumuri nemodernizate ce străbat terenurile arabile.
Pentru traseele de drumuri între diversele zone ale comunei vor fi prevăzute prin P.U.G. suprafețe nonedificabile precum și modernizări și extinderi .

DISFUNCTIONALITATI
Intersecțiile care necesită lucrări de amenajare , modernizare și semnalizare sunt indicate în planșele desenate .
Altă disfuncționalitate majoră constă în faptul că cea mai mare parte din rețeaua stradală este nemodernizată, iar majoritatea intersecțiilor nu sunt amenajate și echipate corespunzător .
In privința transportului în comun , se simte nevoia unui sistem unitar în teritoriu iar parcul auto este total necorespunzător . De asemenea dotarea funcțională : stații , indicatoare , lasă de dorit .
Lipsesc locurile de parcare amenajate la centrele comerciale , dotări și unități economice .

VII. ELEMENTE DE MEDIU

Mediul în care se trăiește și se locuiește în comuna FLORESTI STOENESTI - aerul , apa solul , flora , fauna , a avut mult de suferit sub impactul activității omului , modificări cantitative și calitative importante .
Factorii de mediu au fost influențați negativ de dezvoltarea dezechilibrată a activităților din domeniul exploatării resurselor naturale , construcțiilor , transporturilor și agriculturii .
In mod obligatoriu , este necesar întocmirea unui STUDIUL DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI care să preia date din această documentație urbanistică și care să cuprindă determinări calitative și cantitative precum și bilanțuri asupra factorilor de mediu .

VII. DISFUNCTIONALITATI SI PROBLEME URBANISTICE

In urma analizei asupra situației actuale din comuna FLORESTI STOENESTI s-au evidențiat principalele disfuncționalități , probleme și priorități :

- Dezvoltarea unor trupuri de intravilan izolate în estul satului FLORESTI
- Dezvoltarea unor trupuri de intravilan izolate în vestul satului PALANCA
- Spații aferente instituțiilor publice insuficient dezvoltate
- Lipsa unor centre secundare cu dotări social - cultural - administrative și de comerț - servicii
- Lipsa dotărilor tehnico-edilitare ( apă-canal , gaze , telecomunicații )
- Organizarea forțată a zonei locuințelor individuale și colective (caracter ambiental negativ : platitudinea rezolvării volumetrice , finisaje inferioare , lipsa spațiilor de parcare , a locurilor de joacă, circulații insuficiente , etc )
- Prezența unităților de producție agricolă în zonele de locuire , fără luarea unor măsuri de protecție )
- Prezența unor terenuri arabile în perimetrul intravilan
- Lipsa unor piețe agro-alimentare amenajate
- Insuficiența zonei de dotări pentru recreere , sport , turism
- Drumuri și străzi nemodernizate
- Lipsa spațiului pentru depozitarea gunoiului
- Nerespectarea distanțelor de protecție față de traseul subteran de apă - apeduct
- Masivul risc de poluare rezultat din activitatea de extragere a petrolului ;
- Neprotejarea monumentelor și siturilor de valoare arhitecturală sau istorică împotriva agresiunilor de orice fel.